miercuri, 3 iunie 2009

Din nou despre Roşia Montană



4 miliarde de euro aduşi în România. Locuri de muncă pentru localnici. Asta promite în campania sa publicitară omniprezentă RMGC.
Sunt mereu surprinsă cât de mulţi oameni sunt dispuşi să cumpere poveştile vândute de compania canadiană.
Deci să judecăm: roşienii, bucuiumanii sunt mineri care au lucrat în mine tradiţionale, cu ciocan, lămpaş, vagonet etc. RMGC propune o exploatare cu cianuri, cu o tehnologie avansată, să zicem, care presupune ca roca mărunţită să fie tratată chimic pe o linie de exploatare automatizată. Faceţi o presupunere: cam câţi tehnicieni chimişti, câţi ingineri credeţi că sunt în Roşia Montană? RMGC promite, în faza de exploatare a minei, cea mai lungă, 700 de locuri de muncă directe. (Foarte puţine, oricum). 700 de locuri de muncă pentru cine? Pentru roşieni? Nu prea cred.
Cred însă că autorităţile locale care acum susţin (pe faţă sau nu) proiectul RMGC vor avea de răspuns în câţiva ani, dacă exploatarea va începe, în faţa celor cărora li se promit locuri de muncă şi care vor fi în şomaj, care nu vor putea face turism într-o zonă calamitată ecologic, care vor fi pierdut amprenta tradiţională a zonei lor natale.



Un calcul la rece, făcut de o econimostă belgiană, Francoise Heidebroek, consultant BERD în Romînia, puteţi citi aici:

"O reclama agresiva, datorata noii echipe de "profesionisti" care au fost angajati sa faca respiratie gura-la-gura proiectului de la Rosia Montana, vorbeste de un castig de 4 miliarde de dolari, care i-ar reveni statului roman in urma deschiderii minei. Cat de ieftina este aceasta propaganda ne-a demonstrat economista belgiana Francoise Heidebroek, prin calcule simple, facute cu abacul. "Daca se vor exploata 10 milioane de uncii de aur, cum scrie negru pe alb in proiectul companiei, inseamna ca zacamantul valoreaza peste 9 miliarde de dolari (luand in calcul pretul actual, de peste 900 de dolari uncia). inand seama ca valoarea redeventei cuvenite statului este de 2%, rezulta ca, in cel mai fericit caz, pe durata a 17 ani de viata a exploatarii, Romania s-ar alege, din tot aurul Rosiei Montane, cu un mizilic de 500 de milioane de dolari (cu tot cu taxe si impozite!), adica exact 10 kilometri de autostrada Bechtel! Cu alte cuvinte, ca sa dea statului 4 miliarde, cat spun in reclama, ar trebui ca redeventa sa fie de 50%! In sprijinul demonstratiei noastre vin si alte cifre: cu o investitie anuntata de un miliard de dolari, in utilaje si tehnologie, si cu un cost de productie de 4 miliarde USD (conform site-ului oficial al companiei), RMGC ar ramane, dupa ce isi plateste creditele la banci, cu 4 miliarde in mana. Cum va putea sa dea Romaniei cele 4 miliarde? Poate 4 miliarde de iluzii! Si sa nu uitam de costurile de refacere a mediului, de peste 2 miliarde de dolari, care, potrivit fostului ministru Sulfina Barbu, vor fi platite de contribuabilul roman. In aceste conditii, reclama lor este o minciuna grosolana, si ar fi cazul ca CNA sa se autosesizeze, conform legilor in vigoare, privind publicitatea in Romania".

Un atac la vedere impotriva sentintelor definitive ale justitiei?

Potrivit strategiei actuale, compania ar dori sa creeze o "punte" peste procesele pierdute in instanta, sustinuta fiind de presedintele Consiliului judetean Alba, Ion Dumitrel, de primarul Albei Iulia, Mircea Hava, de ministrii Berceanu si Videanu, de deputati ai PDL si PSD (nu se cunosc inca pozitiile oficiale ale Presedintelui si Primului ministru). Este vorba de sapte procese care, potrivit Stefaniei Simion, de la Asociatia Alburnus Maior, "desfiinteaza de iure proiectul RMGC". Inaintam Presedintiei si Guvernului lista cu sentintele definitive: 1. Agentia pentru Protectia Mediului Alba este obligata de Curtea de Apel Mures, prin decizie definitiva, sa comunice informatiile care au stat la baza cererii de obtinere a acordului de mediu pentru foraje in perimetrul Bucium. 2. Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia 4607/2008, anuleaza Certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru Masivul Carnic. Prin aceasta, nucleul proiectului minier, unde se gaseste cea mai mare concentratie de aur, este protejat de lege, exploatarea fara acest certificat neputand incepe. Compania incearca sa obtina unul nou, pentru acelasi perimetru, deci ilegal, de la Ministerul Culturii. 3. Curtea de Apel Alba decide irevocabil ca hotararile de consiliu local, prin care s-au aprobat PUG-ul Rosiei Montane si PUZ-ul zonei industriale, sunt ilegale, consilierii aflandu-se in conflict de interese. 4. Curtea de Apel Alba anuleaza contractul de colaborare dintre primaria Rosia Montana si compania RMGC, privind construirea amplasamentului de stramutare Piatra Alba - Noua Rosie Montana. 5. Curtea de Apel Alba anuleaza avizul simplificat de mediu, eliberat pentru proiectul RMGC, de 192 de puncte de foraje la Rosia Montana si 59 de puncte la Bucium. 6. Curtea de Apel Cluj decide, prin sentinta definitiva, anularea celui de-al doilea certificat de urbanism emis de Consiliul judetean Alba. 7. Curtea de Apel Timisoara constata suspendarea de drept a celui de-al treilea certificat de urbanism emis de Consiliul Judetean Alba pentru RMGC. Cu un astfel de "pedigree" in justitie, o companie miniera ar intalni opozitia autoritatilor oricarei tari din lume, care s-ar gandi de zece ori inainte de a vorbi despre "necesitatea" unui proiect de exploatare. Numai in Romania, se pare, liderii politici pregatesc un atac la vedere impotriva sentintelor definitive ale Justitiei."

(http://www.formula-as.ro/2009/870/accente-2/rosia-montana-4-miliarde-de-iluzii-11138)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu